Ai observat că abdomenul ți s-a mărit vizibil, deși nu simți că ai mâncat mai mult sau nu te-ai îngrășat peste tot. La ecografie, medicul îți spune că ai lichid în burtă și pomenește de ascită. În rândurile de mai jos explicăm, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă acest diagnostic, de ce apare și ce urmează de obicei.

Ce este ascită, pe înțelesul tuturor

Ascita înseamnă acumularea anormală de lichid în cavitatea abdominală, adică în spațiul dintre organele interne și peretele abdomenului. Nu este vorba de grăsime sau de gaze, ci de apă amestecată cu proteine și alte substanțe.

La început, cantitatea de lichid poate fi mică și nu îți dai seama ușor. Pe măsură ce crește, burta se bombează, pielea se întinde și poate deveni lucioasă, iar ombilicul se poate aplatiza sau iese în afară. Mulți pacienți povestesc că observă prima dată că nu le mai vin pantalonii în talie, deși restul hainelor sunt la fel.

Ascita apare, de regulă, ca o consecință a unei alte boli – cel mai frecvent a unei afecțiuni de ficat în stadiu avansat. Practic, organismul pierde echilibrul dintre lichidele care circulă prin vasele de sânge și cele din afara lor, iar o parte se „varsă” în abdomen.

De ce apare și cine este mai expus

Cea mai frecventă cauză de ascită este ciroza hepatică, indiferent dacă a apărut din cauza alcoolului, a hepatitelor virale B sau C, a ficatului gras avansat sau a altor boli ale ficatului. În ciroză, sângele nu mai poate trece ușor prin ficat, crește presiunea în venele din jur și se modifică și compoziția sângelui, inclusiv nivelul de albumină (o proteină importantă). Toate acestea favorizează scurgerea de lichid în abdomen.

Mai există și alte cauze, ceva mai rare, dar importante:

Insuficiența cardiacă avansată poate duce la retenție de apă în tot corpul, inclusiv în burtă. Unele cancere abdominale sau pelvine (de exemplu, de ovar sau de colon) pot irita foita care căptușește abdomenul și determină formarea de lichid. Infecții cum ar fi tuberculoza peritoneală sau inflamația severă a pancreasului pot avea același efect.

În România, medicii întâlnesc foarte des ascita la pacienți cu ciroză legată de consum îndelungat de alcool sau de hepatite virale netratate. De aceea, persoanele cu astfel de afecțiuni, mai ales dacă au deja semne de boală hepatică avansată (icter, varice esofagiene, episoade de confuzie), sunt considerate cu risc crescut de acumulare de lichid în abdomen.

Cum îți dai seama și când devine o urgență

Semnul cel mai vizibil este mărirea progresivă a abdomenului. De multe, pacientul spune că „s-a umflat doar la burtă”, în timp ce brațele și picioarele pot rămâne subțiri sau chiar slăbite. Greutatea de pe cântar crește, dar nu pare să fie vorba de masă musculară sau grăsime.

Mai pot apărea senzația de greutate sau tensiune în burtă, oboseală la mers, balonare persistentă, senzația că te saturi repede chiar și cu porții mici de mâncare. Uneori apar și umflături la glezne sau la gambe, din cauza retenției de apă.

Când lichidul este în cantitate mare, diafragma este împinsă în sus și plămânii nu se mai pot destinde cum trebuie. Atunci apar dificultăți de respirație, mai ales când stai întins. Mulți pacienți ajung să doarmă cu mai multe perne sau aproape în șezut.

Există câteva semne care nu mai pot aștepta programarea la cabinet și impun mersul de urgență la spital sau apel la 112:

  • durere bruscă și intensă de burtă, cu abdomen foarte tare la palpare
  • febră, frisoane, stare generală foarte proastă
  • respirație dificilă, senzație de sufocare sau buze vineții
  • confuzie, somnolență accentuată, răspuns greu la întrebări
  • vărsături cu sânge sau scaun negru, lucios, urât mirositor

Acestea pot fi semne de infecție a lichidului din abdomen, de sângerare digestivă sau de afectare severă a ficatului și rinichilor, situații care pun viața în pericol dacă nu sunt tratate rapid în spital.

Cum se pune diagnosticul și ce face medicul

În practică, drumul începe de multe ori la medicul de familie, unde ajungi pentru că „nu te mai încap hainele” sau pentru oboseală și respirație grea. Medicul te examinează, îți palpează și îți ascultă abdomenul, îți măsoară tensiunea, de regulă, îți dă bilet de trimitere către un medic gastroenterolog sau internist.

Investigația de bază este ecografia abdominală. Aceasta poate vedea dacă există lichid, cam cât este și cum arată ficatul, splina și celelalte organe. Uneori, dacă situația este mai complicată, medicul poate recomanda și un CT sau un RMN.

Pe lângă imagistică, se fac analize de sânge: probe de funcție hepatică, funcție renală, coagulare, albumină, hemoleucogramă. Dacă nu se știe cauza bolii de ficat, sunt căutate și hepatitele virale sau alte probleme.

Un pas foarte important este paracenteza diagnostică. Medicul, de obicei în spital, dezinfectează o zonă de pe abdomen, face o mică anestezie locală și introduce un ac fin prin care extrage o cantitate mică de lichid. Acesta este trimis la laborator pentru a vedea dacă există infecție, celule tumorale sau alte modificări. Procedura durează câteva minute, de regulă, este bine tolerată.

Toate aceste informații puse laolaltă ajută specialistul să stabilească nu doar că ai lichid în burtă, ci mai ales de ce a apărut și cât de avansată este boala de bază.

Cum se tratează, de regulă, și ce poți face tu

Tratamentul ascitei are două direcții mari: tratarea cauzei și îndepărtarea lichidului în exces. Fără controlul bolii de bază, lichidul va tot reapărea, chiar dacă este scos.

În cazul cirozei, medicul recomandă oprirea completă a consumului de alcool, tratament specific dacă este vorba de hepatite virale și medicamente care să scadă presiunea din venele ficatului. Pentru insuficiența cardiacă sau alte cauze, se ajustează tratamentul în consecință.

Pentru lichidul acumulat, se folosesc, de obicei, combinații de diuretice (medicamente care ajută la eliminarea apei prin urină) și restricție moderată de sare în alimentație. Uneori se limitează și cantitatea totală de lichide, dar acest lucru se decide strict de medic, în funcție de analize.

Când cantitatea de lichid este foarte mare sau nu răspunde suficient la tratament, se face paracenteză terapeutică – o procedură similară cu cea diagnostică, dar în care se extrage un volum mai mare de lichid, de obicei în spital. În anumite cazuri selectate, se pot lua în calcul proceduri mai complexe sau chiar transplant hepatic.

Tu, ca pacient, poți ajuta tratamentul și urmărirea bolii prin câteva lucruri concrete:

  • cântărește-te zilnic și notează-ți valorile, pentru a observa dacă reții apă
  • măsoară circumferința abdominală în același loc, cu același metru, o dată pe zi
  • redu sarea: evită mezelurile, conservele, snacks-urile sărate, brânzeturile foarte sărate
  • prezintă-te la controalele stabilite și mergi la spital dacă apar semne de alarmă
  • nu lua diuretice sau ceaiuri „de slăbit” fără recomandare medicală

Este important să fie clar că ascita nu se „sparge” acasă, nu se drenează prin improvizații și nu dispare doar cu regim ținut după ureche. Orice modificare de tratament sau procedură de evacuare a lichidului se face doar de către medic, în condiții de siguranță.

Întrebări frecvente

Cât de gravă este ascita la ficat?

Prezența lichidului în abdomen arată, de obicei, o boală de ficat ajunsă într-un stadiu avansat, care necesită monitorizare de gastroenterolog sau hepatolog. Uneori se poate controla bine cu tratament, alteori este un semnal că trebuie discutat și despre transplant.

Se poate rezolva lichidul la burtă doar cu regim alimentar?

Regimul sărac în sare ajută mult, dar nu este suficient singur. Trebuie tratată și cauza care a dus la ascită, iar reducerea bruscă și exagerată a lichidelor sau a alimentației, fără supraveghere medicală, poate face mai mult rău decât bine.

Am abdomen umflat, dar analizele de sânge sunt bune. Poate fi totuși vorba de ascită?

Uneori, lichidul se vede mai clar la ecografie decât în analizele de sânge, dar, în general, ascita este însoțită și de alte modificări. Un abdomen mărit poate avea și cauze banale, ca balonarea, dar dacă umflătura persistă merită un consult.

Un abdomen mărit prin acumulare de lichid nu este doar un disconfort estetic, ci un semnal că undeva, în spate, o boală – cel mai des de ficat – are nevoie de atenție serioasă. Dacă te regăsești în descrierile de mai sus, nu amâna discuția cu medicul de familie sau cu un specialist. Un diagnostic pus la timp nu șterge trecutul, dar poate schimba mult felul în care arată anii care urmează.

Acest articol are rol informativ și nu ține loc de consult medical. Pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adaptat situației tale, discută cu medicul de familie sau cu un medic gastroenterolog.