Poate ai ajuns să crezi că nu ești suficient de inteligent, că oamenii te judecă sau că orice greșeală spune ceva despre valoarea ta, deși nimeni nu ți-a cerut vreodată să aduci dovezi pentru asemenea concluzii. Unele convingeri se formează atât de devreme și se repetă atât de des, încât ajung să pară adevăruri incontestabile, chiar și atunci când experiențele tale spun altceva. Vezi mai departe cum se formează aceste convingeri și de ce mintea continuă să le creadă chiar și după ani întregi.
De unde vin convingerile pe care le ai despre tine
Primele convingeri despre propria persoană se formează adesea în copilărie, când părerile părinților, reacțiile profesorilor și relațiile cu ceilalți copii influențează modul în care începi să te privești, mai ales dacă anumite mesaje se repetă suficient de des încât să le consideri adevărate. Dacă ai auzit frecvent că ești prea sensibil, neatent sau incapabil să duci ceva până la capăt, există posibilitatea să fi preluat aceste etichete fără să le mai analizezi ulterior, chiar dacă între timp ai acumulat experiențe care le contrazic.
În astfel de situații, terapia cognitiv comportamentala poate fi de folos pentru identificarea convingerilor care influențează cum interpretezi experiențele și la verificarea lor prin întrebări, observații și exerciții adaptate dificultăților cu care te confrunți.
De ce observi mai ales lucrurile care îți confirmă părerile
Mintea are tendința să acorde mai multă atenție informațiilor care susțin convingerile existente, fenomen cunoscut drept bias de confirmare, iar efectele pot fi observate inclusiv în felul în care interpretezi reacțiile celor din jur. Dacă ești convins că oamenii nu te plac, un mesaj fără răspuns poate deveni imediat dovada că ai deranjat pe cineva, deși persoana respectivă poate fi ocupată, poate avea telefonul închis sau pur și simplu a uitat să răspundă.
Acest mecanism poate influența inclusiv stima de sine despre care poți afla mai multe aici https://atelier-psy.ro/stima-de-sine/, deoarece atenția acordată aproape exclusiv greșelilor, respingerilor și criticilor poate consolida treptat o imagine negativă despre propria persoană, chiar dacă există numeroase experiențe care susțin o perspectivă diferită.
Etichetele pe care le-ai primit cândva pot ajunge să îți conducă deciziile
Cuvinte precum „timid”, „leneș”, „neîndemânatic” sau „prea emotiv” pot părea simple descrieri, însă atunci când sunt repetate de persoane importante și acceptate fără prea multe întrebări, pot ajunge să influențeze comportamentul mult timp după ce contextul inițial s-a schimbat.
Cineva care a fost considerat timid în copilărie poate evita prezentările, întâlnirile cu persoane necunoscute sau oportunitățile profesionale care presupun expunere, deoarece presupune dinainte că nu se va descurca.
Problema este că evitarea reduce ocaziile de a descoperi ce poate face în prezent, iar convingerea rămâne neatinsă tocmai pentru că persoana nu ajunge să acumuleze experiențe care ar putea să o contrazică.
Cum ajungi să confunzi ceea ce simți cu ceea ce este adevărat
Faptul că te simți incapabil înaintea unui examen poate părea o dovadă suficientă că vei obține un rezultat slab, mai ales dacă anxietatea este intensă și îți amintește de experiențe anterioare în care lucrurile nu au mers conform așteptărilor. Acest tip de interpretare poartă numele de raționament emoțional și presupune tratarea unei stări afective drept dovadă pentru o concluzie, chiar dacă informațiile disponibile nu susțin neapărat concluzia respectivă.
Emoțiile transmit informații importante despre felul în care trăiești anumite situații, însă intensitatea lor poate fi influențată de amintiri, anticipări și convingeri mai vechi, motiv pentru care merită analizate alături de fapte, în loc să primească automat ultimul cuvânt.
Dacă observi că asemenea convingeri îți influențează relațiile, deciziile sau încrederea în propriile capacități, un psihoterapeut te poate ajuta să le examinezi și să construiești o perspectivă mai echilibrată.
