Ai primit recomandare pentru endoscopia digestivă superioară și te blochezi doar când auzi de „furtunul pe gât”? Frica de procedură e foarte frecventă, mai ales când nu știi exact ce se întâmplă. În rândurile de mai jos găsești, pas cu pas, cum decurge investigația, cum te pregătești și ce simți, de obicei, înainte și după.

Ce înseamnă, de fapt, această investigație

Endoscopia digestivă, numită des și gastroscopie, este o investigație prin care medicul se uită direct în interiorul esofagului, stomacului și primei porțiuni a intestinului subțire. Folosește un tub subțire, flexibil, cu cameră video la vârf.

Imaginea este proiectată pe un monitor, iar medicul poate observa iritații, ulcere, zone de sângerare, polipi sau alte leziuni invizibile la ecografie sau radiografie. De multe, în timpul aceleiași proceduri se pot lua și mici fragmente de țesut (biopsii) pentru analiză la laborator.

Biopsia nu înseamnă automat cancer. Se face și pentru a confirma gastrita, infecția cu Helicobacter pylori sau alte modificări ale mucoasei. Fragmentele recoltate sunt foarte mici, iar pacientul nu simte durere în acel moment.

Medicii recomandă această investigație în special când ai arsuri persistente, dureri în capul pieptului, greață de durată, dificultăți la înghițire, anemie neexplicată sau suspiciune de ulcer ori sângerare digestivă.

Cum te pregătești înainte de procedură

Pregătirea începe, de fapt, din momentul în care primești biletul de trimitere. Ideal, la programare întrebi deja ce reguli are clinica unde mergi, pentru că pot exista mici diferențe de la un loc la altul.

În general, ți se va cere să nu mănânci cu 6-8 ore înainte și să nu bei lichide cu circa 4 ore înainte. Stomacul trebuie să fie gol pentru ca medicul să vadă bine și pentru a reduce riscul de reflux sau vomă în timpul procedurii.

Este foarte important să anunți din timp ce medicamente iei zilnic: pentru inimă, diabet, tensiune, anticoagulante, tratament cu aspirină, suplimente cu fier sau orice alt tratament cronic. Medicul gastroenterolog îți va spune ce continui, ce modifici temporar și ce păstrezi exact la fel.

Spune și dacă ai alergii cunoscute la medicamente, probleme respiratorii, ai avut reacții neplăcute la anestezie sau sedare în trecut, ești însărcinată sau crezi că ai putea fi. Toate aceste informații îl ajută pe medic să decidă în siguranță dacă se folosește doar anestezie locală în gât sau și o sedare ușoară.

  • nu mănânci cu 6-8 ore înainte de ora programării
  • nu bei lichide cu 3-4 ore înainte (decât dacă medicul îți spune altfel)
  • iei medicamentele de dimineață doar așa cum ți-a fost indicat
  • iei cu tine biletul de trimitere, analizele și lista medicamentelor
  • îți organizezi un însoțitor dacă mergi cu sedare

În România, o situație foarte frecventă este să primești programare la o oră matinală, tocmai ca să fie mai ușor să respecți repausul alimentar. Ajută să îți pregătești de seara actele și rezultatele mai vechi, ca să nu uiți nimic în dimineața respectivă.

Cum se desfășoară, pas cu pas

În ziua procedurii, după formalitățile administrative, vei fi invitat într-un salon sau direct în sala de endoscopie. De obicei ți se măsoară tensiunea și pulsul, iar dacă se folosește sedare, se montează o branulă la mână pentru administrarea medicamentului.

Ți se explică din nou ce urmează și semnezi consimțământul informat. Dacă ai nelămuriri, acum este momentul să întrebi concret: cât durează, dacă se iau biopsii, în ce fel vei primi rezultatul. O discuție de cinci minute cu medicul, înainte de procedură, scade mult anxietatea.

În timpul procedurii

Te întinzi pe partea stângă, cu genunchii ușor îndoiți. Ți se pulverizează un spray anestezic în gât, care amorțește zona și reduce reflexul de vomă. Se introduce apoi o piesă de plastic între dinți, pe care o muști ușor, ca să protejezi și dinții, și aparatul.

Medicul introduce tubul prin gură, trecând scurt prin spatele limbii și în esofag. Prima senzație este de corp străin, poți avea un ușor reflex de gâfâit, dar acesta scade rapid dacă respiri rar și profund pe nas. Este bine să te concentrezi pe respirație și pe faptul că poți vorbi imediat după procedură.

În timpul examinării, medicul poate sufla puțin aer în stomac, ca să vadă mai bine pereții. Din cauza acestui aer, mulți pacienți descriu o senzație de balonare sau de „plin”, uneori cu eructații. Nu este plăcut, dar nu înseamnă că se întâmplă ceva periculos.

Sedare sau doar anestezie locală?

În unele clinici, procedura se face doar cu anestezie în gât, pacientul fiind treaz și cooperant. În altele, se adaugă o sedare ușoară intravenoasă: adormi superficial, nu mai percepi disconfortul și nu îți amintești mare lucru după.

Decizia depinde de starea ta de sănătate, de tratamentele pe care le urmezi, de experiențele anterioare cu astfel de proceduri și de dotarea clinicii. Indiferent de variantă, ești monitorizat pe toată durata investigației, iar echipa medicală este pregătită să intervină dacă apare o reacție neașteptată.

Partea efectivă de examinare durează, de regulă, între 5 și 10 minute. Poți rămâne cu impresia că totul a ținut mai mult, pentru că emoțiile amplifică percepția timpului, mai ales la prima experiență.

După procedură: cum te vei simți și ce ai de urmărit

După terminarea investigației, vei rămâne întins câteva minute, apoi vei fi dus într-o zonă de supraveghere. Dacă ai primit sedare, stai de obicei 30-60 de minute până când ești mai bine treaz, iar parametrii vitali sunt stabili.

Gâtul poate fi ușor amorțit sau poate da senzația de „nisip” la înghițire pentru câteva ore. Unii pacienți descriu și ușoare crampe abdominale sau balonare de la aerul introdus. Aceste manifestări trec, de regulă, de la sine.

În perioada imediat următoare, medicii recomandă să nu mănânci și să nu bei până când trece amorțeala din gât, pentru a reduce riscul de înec cu alimente. Apoi poți reîncepe cu lichide la temperatura camerei și alimente moi, dacă nu ți s-a spus altfel.

Dacă ai fost sedat, nu ai voie să conduci mașina în acea zi. Ideal este să ai pe cineva care să te ducă acasă și să stea cu tine câteva ore. Chiar dacă te simți bine, reflexele și capacitatea de reacție pot fi încă afectate.

Medicul îți va spune când primești rezultatul: o parte din concluzii se pot comunica imediat, pe baza imaginilor, dar răspunsul de la laborator pentru biopsii vine după câteva zile.

Există totuși câteva semne care nu sunt considerate normale după o astfel de procedură și care cer atenție rapidă:

  • durere intensă în piept sau abdomen, care nu cedează în timp
  • vărsături cu sânge sau ca „zațul de cafea”
  • scaune negre, lucioase, cu miros puternic, diferit de obicei
  • dificultăți importante la respirație sau senzație de leșin
  • febră mare sau frisoane apărute la scurt timp după procedură

În astfel de situații se merge de urgență la spital sau se sună la 112, fără a aștepta să „treacă de la sine”. Complicațiile sunt rare, dar atunci când apar, timpul contează.

Când are rost să faci investigația și când e momentul să mergi la medic

Mulți pacienți din România amână luni sau ani o gastroscopie, deși trăiesc cu arsuri zilnice, înghit greu anumite alimente sau iau la nesfârșit medicamente pentru stomac. Teama de procedură cântărește, uneori, mai mult decât frica de boală.

Consultul la medicul de familie sau la un medic gastroenterolog este necesar dacă ai simptome digestive care persistă mai mult de câteva săptămâni, se repetă frecvent sau se agravează. Medicul decide dacă sunt suficiente investigații de laborator și tratament sau dacă recomandă direct endoscopie.

Există și situații în care se recomandă să nu aștepți deloc: dificultăți noi și accentuate la înghițirea alimentelor, scădere semnificativă în greutate fără motiv clar, vărsături repetate, sânge în vărsături sau în scaun, dureri puternice în capul pieptului la persoanele peste 45-50 de ani.

În astfel de cazuri, discuția cu medicul nu trebuie amânată până „după sărbători” sau până când ai mai mult timp liber. O endoscopie făcută la momentul potrivit poate descoperi leziuni încă într-un stadiu în care se tratează mult mai ușor.

Întrebări frecvente

Cât durează o gastroscopie de la intrarea în cabinet până la ieșire?

Examinarea în sine durează, de obicei, 5-10 minute. Cu pregătirea, discuția inițială, eventuală sedare și perioada de supraveghere de după, te poți aștepta să stai în clinică aproximativ o oră, uneori puțin mai mult.

Se face cu anestezie generală sau doar cu spray în gât?

În mod obișnuit se folosește anestezie locală în gât, cu spray, uneori combinată cu sedare ușoară intravenoasă. Anestezia generală clasică este rezervată unor cazuri speciale, de exemplu anumite intervenții sau pacienți cu nevoi particulare.

Este foarte dureroasă procedura?

Procedura este descrisă mai degrabă ca neplăcută, nu ca dureroasă: senzație de presiune, corp străin în gât, balonare. Cu anestezie locală, la nevoie, sedare, majoritatea pacienților tolerează bine investigația și spun că a fost mai ușor decât se așteptau.

Frica de necunoscut este, de multe, mai mare decât disconfortul real al procedurii. Dacă știi dinainte ce urmează și îți permiți să pui întrebări medicului, endoscopia se transformă dintr-un motiv de panică într-un pas clar spre un diagnostic corect.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește un consult de specialitate. Pentru recomandări personalizate și decizia privind investigațiile necesare, discută cu medicul tău gastroenterolog sau cu medicul de familie.