Te-ai trezit vreodată că stomatologul îți spune că ai placă bacteriană pe dinți, deși tu ești convins că te speli „ca la carte”? Nu e neapărat vina ta. Placa se formează incredibil de repede, dacă nu știi exact cum să o îndepărtezi, se transformă în tartru și probleme mai serioase. Hai să vedem, pe concret, ce poți face zi de zi.
Ce este placa bacteriană și de ce reapare atât de repede
Placa bacteriană pe dinți este un strat subțire, lipicios, aproape invizibil, format în principal din bacterii, resturi alimentare și salivă. Nu sună prea apetisant, dar el se formează în gura fiecăruia dintre noi, fără pauză.
După câteva ore de la periaj, deja începe să se refacă. De aceea, chiar dacă te speli dimineața, seara tot simți acea peliculă pe dinți când treci limba peste ei. Nu înseamnă că te speli prost, înseamnă că placa este un „proiect” continuu al bacteriilor din gură.
Problema nu e că există, ci că rămâne pe dinți prea mult timp. Atunci bacteriile încep să producă acizi care atacă smalțul și irită gingiile. De aici apar cariile, gingivita, respirația urât mirositoare, dacă lucrurile sunt lăsate baltă, chiar boala parodontală.
Cum se formează placa bacteriană pe dinți, pas cu pas
Procesul nu este deloc complicat, doar că e foarte insistent. Cam așa se întâmplă:
La scurt timp după ce te-ai spălat pe dinți, pe smalț se formează o peliculă microscopică de proteine din salivă, numită peliculă dobândită. Este ca un „lipici” natural pe care bacteriile îl adoră.
Bacteriile din gură se atașează de această peliculă. În special acolo unde periuța ajunge mai greu: între dinți, la baza lor, în jurul plombelelor sau a aparatelor dentare, în spatele ultimilor molari.
Când mănânci ceva cu zahăr sau carbohidrați (pâine, paste, biscuiți, sucuri, dulciuri), bacteriile „mănâncă” și ele. În urma acestui festin, produc acizi. Acizii încep să atace smalțul, iar bacteriile se înmulțesc și se lipesc tot mai bine unele de altele, formând placa.
Dacă placa bacteriană pe dinți rămâne mai mult de 24-48 de ore neperturbată, începe să se întărească. Sărurile de calciu din salivă se depun în ea, rezultând tartrul dentar, acele depuneri dure, gălbui sau maronii, care nu mai ies cu periuța obișnuită.
Cum o îndepărtezi corect acasă: rutină zilnică realistă
Vestea bună: placa bacteriană este moale și poate fi îndepărtată acasă, cu tehnica potrivită. Vestea mai puțin plăcută: nu ajunge doar să „te speli repede pe fugă”. E nevoie de o rutină clară.
O schemă de igienă orală de bază, pe care majoritatea stomatologilor o recomandă:
- periaj dentar de două ori pe zi, dimineața și seara
- ață dentară sau periuțe interdentare o dată pe zi
- apă de gură, în funcție de recomandarea medicului dentist
Ordinea contează mai puțin decât constanța. Mulți medici recomandă întâi ața sau periuțele interdentare, apoi periajul, iar la final apa de gură. Ideea este ca placa să fie deranjată din toate colțurile, nu doar de pe fețele vizibile ale dinților.
Important de știut: apa de gură singură nu topește placa bacteriană. Fără acțiunea mecanică a periuței și a aței dentare, doar clătești bacteriile pe dinți cu un lichid plăcut la gust.
Rolul periajului dentar: cât, cum și cu ce te speli pe dinți
Poți avea cea mai scumpă pastă din raft. Dacă periajul e făcut în grabă, placa bacteriană pe dinți rămâne acolo unde îi place ei mai mult: la marginea gingiei și între dinți.
Cât timp și cât de des
De regulă, se recomandă un periaj de aproximativ 2 minute, de două ori pe zi. Sunt persoane care au nevoie de mai mult, mai ales dacă au lucrări, aparate sau multe spații greu accesibile, iar asta trebuie stabilit cu medicul dentist.
Nu te baza însă doar pe cronometru. Dacă după periaj treci limba peste dinți și încă simți peliculă aspră, mai lucrează puțin în zona respectivă.
Tehnică simplă care chiar ajunge la placă
Mișcările bruște, orizontale, „șlefuitul” dinților, nu sunt deloc prietenoase cu gingiile și nici foarte eficiente. Bacteriile se adună în special la linia gingiei, deci acolo trebuie insistat, blând, dar temeinic.
Mulți stomatologi recomandă o tehnică în care perii sunt așezați la un unghi mic spre gingie, iar mișcările sunt scurte, vibrate, apoi „mături” placa spre vârful dintelui. Nu trebuie să fie o mișcare perfectă de manual, important e să nu uiți zonele de la baza dinților.
Și încă ceva: nu uita limba. Pe ea se adună foarte multe bacterii care contribuie la respirația urât mirositoare. Un periaj ușor al limbii sau un răzuitor special poate face diferență.
Periuță clasică sau electrică?
Periuța potrivită este cea pe care o folosești corect și constant. Periuțele electrice au un avantaj pentru mulți: fac o parte din mișcare în locul tău și au de obicei temporizator, astfel încât știi când ai atins cele 2 minute.
Important este să alegi peri moi sau medii, nu foarte duri, ca să nu agresezi gingiile și smalțul. O periuță foarte rigidă, folosită cu forță, poate să „radă” gingia în timp, fără să curețe mai bine placa.
Ața dentară, periuțele interdentare și dușul bucal
Chiar dacă periajul este făcut impecabil, între dinți rămâne placă bacteriană. Spațiile acelea înguste sunt raiul bacteriilor și coșmarul stomatologilor, pentru că acolo încep multe carii și inflamații gingivale.
Ața dentară
Ața dentară intră între dinți și „taie” placa de pe suprafețele laterale, acolo unde periuța nu are cum să ajungă. Da, poate părea incomod la început, mai ales dacă dinții sunt înghesuiți, dar cu răbdare și tehnica potrivită devine un gest reflex.
Mișcarea nu ar trebui să fie doar sus-jos, ci și în formă de „C” în jurul fiecărui dinte, ca să cureți cât mai mult din suprafață. Poți ruga medicul dentist să îți arate, efectiv, pe un dinte, la cabinet. Două minute de demonstrație te scapă de multe bătăi de cap pe viitor.
Periuțele interdentare
Periuțele interdentare sunt acele perii mici, în formă de periuță de sticlă, foarte utile mai ales la dinții cu spații mai mari, la punți, implanturi sau după tratamente ortodontice. Ele curăță placa din spațiile mai largi, unde ața alunecă, dar nu mai atinge pereții dintelui.
Dimensiunea periuței se alege, de regulă, împreună cu stomatologul sau medicul parodontolog. Dacă e prea mică, curăță puțin. Dacă e prea mare, poate răni gingia.
Dușul bucal
Dușul bucal, acel aparat care pulverizează un jet de apă între dinți și pe gingii, a devenit tot mai popular. Este foarte util pentru persoanele cu aparate, lucrări extinse sau dexteritate redusă pentru ață dentară.
Totuși, el nu înlocuiește complet frecarea mecanică dată de ață sau periuțe interdentare. Cel mai des este recomandat ca ajutor suplimentar, nu ca unic instrument.
Când nu mai ajunge periuța: tartru dentar și vizita la stomatolog
Când placa bacteriană pe dinți stă prea mult timp necurățată, se întărește și devine tartru. Acolo se blochează multe persoane: „mă spăl mai tare, sigur o să cadă”. Din păcate, nu funcționează așa.
Tartrul este practic „cimentat” pe dinți. Nu îl scoți acasă fără să riști să îți rănești smalțul sau gingia. Îndepărtarea tartrului (detartrajul) se face în cabinet, cu instrumente speciale, cu ultrasunete sau manual, în funcție de situație.
De regulă, medicii recomandă detartraj și periaj profesional cel puțin o dată pe an, uneori de două, în funcție de cât de repede se depune tartrul la tine. Fumătorii, cei cu probleme parodontale sau cu salivă mai vâscoasă au nevoie de controale mai dese.
Un lucru util: detartrajul nu are sens dacă apoi revii la un periaj superficial. Serviciul făcut de medic este să curețe situația la „zero”, iar treaba ta, acasă, este să menții cât mai mult timp acel zero. Aici se vede diferența între o simplă vizită la dentist și un obicei sănătos pe termen lung.
Obiceiuri care cresc placa bacteriană și cum le poți schimba
Nu doar tehnica de periaj contează. Sunt câteva obiceiuri de zi cu zi care hrănesc, la propriu, placa bacteriană:
- gustările dese, mai ales dulci sau făinoase
- băuturile carbogazoase sau sucurile sorbite „în reprize”
- fumatul (și țigările clasice, și alternativele)
- somnul cu placa bacteriană netulburată (fără periaj seara)
De exemplu, dacă bei un suc carbogazos în 10 înghițituri rapide, acizii acționează o perioadă limitată. Dacă bei aceeași doză „cu țârâita” timp de două ore, bacteriile au la dispoziție mult mai mult combustibil.
Nu înseamnă că nu mai ai voie nimic. Dar ajută mult să:
- limitezi gustările foarte dulci între mese
- bei apă după ce mănânci sau bei ceva zaharat
- nu sari peste periajul de seară, chiar dacă ești obosit
- îți verifici periodic tehnica de periaj cu medicul dentist sau igienistul
Uneori, și anumite medicamente, schimbări hormonale sau afecțiuni generale pot influența felul în care se depune placa și tartrul. Dacă simți că faci tartru „din orice” sau ai sângerări gingivale frecvente, nu amâna controlul stomatologic.
Întrebări frecvente
Placa bacteriană pe dinți se poate vedea cu ochiul liber?
La început, nu prea. Este transparentă sau ușor albicioasă și o simți mai degrabă cu limba, ca o peliculă aspră. Când se îngroașă, se vede ca o depunere alb-gălbuie, mai ales la marginea gingiei. Există și tablete speciale care o colorează și îți arată exact unde ai zonele necurățate.
Pot să scap complet de placa bacteriană?
Nu poți avea dinți sterili. Bacteriile vor fi mereu prezente în gură. Scopul nu este să le elimini pe toate, ci să nu le lași să stea lipite pe dinți prea mult timp. Cu un periaj corect, ață dentară și controale regulate, poți ține placa la un nivel la care să nu mai provoace daune.
Este obligatoriu să folosesc apă de gură?
Nu pentru toată lumea. Apa de gură este un ajutor, nu baza igienei orale. Unele tipuri ajută la controlul plăcii și al inflamației gingivale, dar alegerea se face de obicei împreună cu medicul dentist, în funcție de nevoile tale. Fără periaj și curățarea spațiilor interdentare, efectul ei este limitat.
De ce îmi sângerează gingiile când folosesc ață dentară?
Foarte des, sângerarea apare pentru că gingia este deja inflamată de placa bacteriană acumulată. În multe cazuri, folosirea corectă și constantă a aței dentare, împreună cu un periaj bun, reduce treptat sângerarea. Totuși, dacă problema persistă sau este severă, e important să te vadă un medic stomatolog sau parodontolog.
Notă: Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc un consult de specialitate. Pentru un diagnostic corect și recomandări adaptate situației tale, adresează-te unui medic stomatolog.
Să ții placa bacteriană sub control nu înseamnă să trăiești cu periuța după tine, ci să îți faci câteva obiceiuri simple, dar constante. Două minute dimineața, două seara și un control periodic la dentist îți pot salva ani întregi de tratamente complicate. Întrebarea nu e dacă ai timp pentru asta, ci dacă ai chef să îți testezi răbdarea pe scaunul de la stomatolog mai des decât este nevoie.
