Te gândești să cauți ajutor, dar nu știi dacă să mergi la psiholog sau psihoterapeut, iar diferențele par neclare? E o confuzie foarte frecventă, mai ales când cauți rapid pe internet. În rândurile de mai jos explicăm, pe înțelesul tuturor, cine ce face și cui te adresezi în funcție de ce trăiești.
Ce face, de fapt, un psiholog
În România, psihologul este specialistul care a terminat Facultatea de Psihologie, pentru a lucra cu clienți, are drept de liberă practică eliberat de Colegiul Psihologilor. Dincolo de diploma de licență, urmează cursuri și supervizări pe anumite specializări.
Cel mai des vei întâlni psiholog clinician, consilier psihologic sau psiholog educațional. Denumirile sună complicat, dar activitatea lor se vede în lucruri foarte concrete. Psihologul face evaluări, teste psihologice, explică ce arată acestea și oferă consiliere pentru dificultăți emoționale și de adaptare.
De exemplu, poate ajuta când treci printr-un divorț, un doliu, ai atacuri de panică la serviciu, te simți blocat profesional sau nu mai dormi bine de luni de zile din cauza stresului. În cadrul unei ședințe, vei discuta despre ce simți, ce s-a întâmplat în ultima perioadă, istoric personal, obiceiuri de somn, relații. Nu primești „note”, ci o imagine mai clară asupra situației tale.
Psihologul care are formare în psihoterapie poate face și terapii de lungă durată. Alți psihologi se opresc la partea de evaluare și consiliere, mai scurte și mai orientate pe o problemă punctuală. De aceea, când cauți un specialist, merită să te uiți nu doar la titlul de psiholog, ci și la specializarea trecută sub nume.
Ce înseamnă să fii psihoterapeut
Psihoterapeutul este persoana care are o formare de mai mulți ani într-o metodă de psihoterapie recunoscută: cognitiv-comportamentală, psihanalitică, sistemică de cuplu și familie, schema therapy și multe altele. În România, psihoterapeutul trebuie să fie atestat de Colegiul Psihologilor sau de alte foruri recunoscute, în funcție de profesia de bază.
Psihoterapeut poate fi un psiholog, un medic, mai rar, un alt specialist care a urmat formarea cerută de lege. Diferența față de consiliere este că psihoterapia merge mai în profunzime: nu doar „stingem incendiul de acum”, ci lucrăm și la cauzele de fond, la tiparele de relaționare sau de gândire care se repetă.
O ședință de psihoterapie are de regulă loc săptămânal, în același interval, și presupune un cadru stabil: confidențialitate, durată aproximativă, reguli clare de plată și anulare. Primele întâlniri sunt de cunoaștere, se stabilesc obiectivele și se vede dacă există potrivire între tine și terapeut.
Psihoterapia este indicată când vorbim de tulburări emoționale sau de comportament mai persistente: anxietate generalizată, depresie, fobii, tulburări alimentare, dependențe, traume. Dar ajută mult și în situații fără „diagnostic”, de exemplu când simți un gol interior constant, te sabotezi în relații sau repeți aceleași greșeli la job.
Psiholog sau psihoterapeut: cum alegi în funcție de ce ai nevoie
Dilema psiholog sau psihoterapeut apare des în practică. De fapt, în multe cabinete vei găsi aceeași persoană cu ambele calificări: psiholog clinician și psihoterapeut într-o anumită orientare. Contează mai mult ce îți dorești și de ce fel de ajutor ai nevoie.
Un psiholog orientat pe evaluare și consiliere e potrivit dacă:
- ai nevoie de teste psihologice sau evaluare pentru medicul psihiatru ori pentru comisii
- treci printr-o perioadă stresantă și vrei câteva ședințe de clarificare
- ai nevoie de sprijin pentru adaptare la o boală cronică, la mutare sau la schimbări majore
- vrei ghidaj pe teme de parenting sau relație părinte-copil
- ai un copil cu dificultăți la școală și cauți evaluare și recomandări
Un psihoterapeut este, de obicei, alegerea potrivită dacă problemele sunt de durată, se repetă și ai senzația că nu e vorba doar de „o perioadă mai grea”. De exemplu, ai episoade în care nu te poți ridica din pat, atacuri de panică de luni de zile, crize de furie greu de controlat sau relații care se rup mereu în același punct.
Poți începe și foarte simplu: cauți un specialist care se prezintă ca psiholog și psihoterapeut, îl abordezi, la prima ședință, discutați împreună ce tip de intervenție are mai mult sens. Nu trebuie să alegi singur din start, important este să faci primul pas și să spui cuiva ce trăiești.
Unde intră în schemă medicul psihiatru
Confuzia mare în România nu este doar psiholog sau psihoterapeut, ci și „unde intră psihiatrul în poveste”. Medicul psihiatru este singurul care poate prescrie tratament medicamentos pentru tulburări psihice și emoționale. El are Facultatea de Medicină și o specializare în psihiatrie.
De regulă, ajungi la psihiatru când simptomele sunt intense sau îți afectează clar viața de zi cu zi: nu mai poți munci, nu mai poți avea grijă de copii, nu mai poți dormi aproape deloc sau apar idei legate de lipsa sensului vieții ori de suicid. Atunci nu mai vorbim doar de „stres”, ci de o urgență de sănătate mintală.
Semne care ar trebui să te trimită cât mai repede la medicul psihiatru sau la urgență sunt:
- gânduri repetate că viața nu merită trăită sau planuri de a-ți face rău
- halucinații (auzi voci, vezi lucruri care nu sunt acolo)
- schimbări radicale de comportament, neexplicate, observate și de cei din jur
- insomnie severă de săptămâni întregi, cu oboseală extremă ziua
- consum masiv de alcool sau droguri pentru a putea adormi sau „face față” zilei
Foarte des, tratamentul medicamentos și psihoterapia merg în paralel. Psihiatrul se ocupă de schema de tratament, psihologul sau psihoterapeutul lucrează cu tine pe gânduri, emoții, relații. Cele două roluri se completează, nu se exclud.
Cum arată, în practică, drumul tău către ajutor
În realitatea din România, mulți oameni ajung la psiholog sau psihoterapeut după ce au dat mai întâi un „search” seara, cu atac de panică, sau după ce medicul de familie le-a spus că ar putea fi și componentă emoțională. Traseul ideal este mai simplu decât pare pe hârtie.
Poți începe cu medicul de familie, mai ales dacă ai și simptome fizice: palpitații, dureri de cap, tensiune oscilantă. El poate exclude alte cauze și te poate îndruma către psihiatru sau către un cabinet de psihologie. Nu ai nevoie de bilet de trimitere pentru un psiholog sau psihoterapeut în sistem privat.
La prima programare, nu trebuie să știi „ce nume are problema ta”. E suficient să povestești cum îți e viața în prezent și ce te-a făcut să cauți ajutor. Un specialist serios îți va spune clar dacă se ocupă de astfel de situații sau dacă e mai potrivit un alt tip de ajutor și îți poate recomanda mai departe.
Ședințele se plătesc, de regulă, direct la cabinet sau online, iar Casa de Asigurări nu decontează, în prezent, psihoterapia individuală în mod uzual, decât în unele proiecte sau spitale. E bine să întrebi de la început costuri, durată estimată, frecvență, politicile de anulare. Nu e nepoliticos, ține de contractul dintre voi.
Important este să simți că poți vorbi cât de cât în siguranță cu omul din fața ta. Dacă după câteva ședințe simți că nu „te potrivești” cu psihologul sau psihoterapeutul, este în regulă să cauți pe altcineva. Relația dintre voi contează enorm pentru ca terapia să aibă sens.
Întrebări frecvente
Pot merge direct la psihoterapeut sau trebuie întâi la psiholog ori psihiatru?
Poți merge direct la un psihoterapeut atestat, fără trimitere. Dacă în cursul ședințelor apar semne că ar fi util și un consult psihiatric, terapeutul îți va recomanda acest lucru și puteți lucra în echipă.
Câte ședințe de psihoterapie sunt „normale” pentru o problemă?
Numărul de ședințe depinde de tipul problemei, metoda terapeutică și obiectivele tale. Unele dificultăți se ameliorează în câteva luni, altele necesită lucru de durată, uneori ani. Discută deschis aceste așteptări la început.
Se poate face psihoterapie și online sau e obligatoriu la cabinet?
Da, mulți psihologi și psihoterapeuți oferă ședințe online, prin video. Pentru mulți clienți din alte orașe sau cu program încărcat, aceasta este singura variantă realistă. E important să ai un spațiu cât mai liniștit și o conexiune stabilă.
Indiferent dacă ajungi la psiholog sau psihoterapeut, faptul că îți iei în serios suferința emoțională este un pas de maturitate, nu un semn de slăbiciune. Boala psihică nu se vede la analize de sânge, dar îți poate da viața peste cap, iar ajutorul potrivit la timp face o diferență reală.
Acest material are rol informativ și nu înlocuiește consultul de specialitate. Dacă treci printr-o perioadă dificilă sau ai simptome îngrijorătoare, apelează la un psiholog, psihoterapeut sau medic psihiatru, în funcție de recomandarea primită.
