Ți-a recomandat medicul vaccinul antigripal și nu știi dacă să-l faci sau să mai aștepți? Mulți pacienți au aceleași întrebări: cât „ține”, ce reacții pot apărea, dacă e sigur în sarcină sau la copii. În rândurile de mai jos punem în ordine cele mai frecvente dileme legate de vaccinarea antigripală, pe înțelesul tuturor.

Ce este, pe înțelesul tuturor

Gripa este o infecție respiratorie provocată de virusuri gripale, diferită de răceala obișnuită prin faptul că apare brusc, cu febră mare, frisoane, dureri musculare puternice și stare generală foarte proastă. La unele persoane se vindecă relativ ușor, dar la altele poate duce la pneumonie sau la agravarea unor boli deja existente.

Vaccinul antigripal conține fragmente de virus gripal inactivat (mort) sau particule care imită virusul, astfel încât sistemul imunitar să „învețe” cum să se apere. Nu conține virus capabil să se multiplice, deci nu poate provoca gripă. Ce poate apărea, la unii oameni, este o stare ușoară de rău în primele zile, tocmai pentru că organismul își construiește apărarea.

După vaccin, corpul are nevoie de aproximativ două săptămâni ca să producă anticorpi într-o cantitate bună. De aceea, medicii recomandă de obicei vaccinarea înainte ca sezonul de gripă să fie în plină desfășurare. Chiar dacă te infectezi ulterior, șansele sunt mari ca boala să fie mai scurtă și mai blândă.

De ce merită luată în calcul vaccinarea antigripală

Mulți pacienți spun la început de toamnă că ei „oricum nu răcesc” sau că au o imunitate bună. Adevărul este că nimeni nu poate garanta cum va reacționa organismul la un anumit virus. Vaccinarea antigripală nu promite protecție de 100%, dar reduce mult riscul de gripă, mai ales, riscul de complicații serioase și de spitalizare.

Există grupe de persoane la care medicii insistă mai mult pe vaccin:

  • Vârstnici peste 65 de ani, mai ales cu alte boli asociate
  • Adulți cu boli cronice cardiace, pulmonare, renale, diabet
  • Gravide sau femei care își doresc o sarcină în sezonul gripal
  • Copii peste 6 luni, în special cei cu afecțiuni cronice
  • Personal medical și persoane care îngrijesc vârstnici ori bolnavi cronici

Chiar dacă ești tânăr și sănătos, vaccinul are sens dacă locuiești cu părinți în vârstă, ai acasă un nou-născut sau lucrezi într-un colectiv mare. Nu te protejezi doar pe tine, ci și pe cei mai fragili din jur. Iar pentru persoanele cu boli cronice, un episod de gripă poate însemna internare, agravarea bolii de bază sau recuperare lungă.

Întrebarea „de ce trebuie făcut în fiecare an?” apare la aproape fiecare consult. Virusurile gripale se schimbă de la un sezon la altul, iar imunitatea scade în timp. De aceea, formula vaccinului se actualizează anual, iar protecția cea mai bună se obține cu un vaccin făcut în sezonul respectiv.

Când, unde și cum te poți vaccina

În România, campania de vaccinare împotriva gripei începe de regulă în lunile de toamnă, când ajung dozele în cabinetele medicilor de familie. Momentul optim este înainte de vârful sezonului gripal, dar dacă nu ai apucat atunci, te poți vaccina și mai târziu, cât timp virusul circulă.

Primul pas este să discuți cu medicul de familie. El îți poate spune dacă faci parte dintr-o categorie cu risc crescut pentru care vaccinul este oferit gratuit prin programele Ministerului Sănătății sau dacă ai nevoie să îl cumperi. În unele situații, vaccinul se poate administra și în clinici sau farmacii care au program de vaccinare, în special la adulți.

În ziua vaccinării, nu ai nevoie de pregătiri speciale. De regulă, medicul te întreabă dacă ai febră, simptome respiratorii, alergii cunoscute sau reacții severe la vaccinuri în trecut. Îți va măsura, de obicei, tensiunea și îți va face un scurt consult. Injecția se administrează intramuscular, de obicei în braț, și durează câteva secunde.

După injecție, se recomandă să rămâi în zona cabinetului 10-15 minute, pentru orice eventualitate. Majoritatea oamenilor își continuă programul de zi cu zi imediat după, inclusiv mersul la serviciu. Poți avea o mică jenă în braț, dar nu ar trebui să te oprească din activitățile obișnuite.

Reacții adverse, contraindicații și situații speciale

Ca orice vaccin, cel antigripal poate da unele reacții. La cei mai mulți, acestea sunt ușoare: durere, roșeață sau umflătură la locul injecției, o stare de oboseală, dureri ușoare de cap sau subfebrilitate timp de una-două zile. De obicei trec de la sine, fără să fie nevoie de altceva decât odihnă și hidratare.

Există însă și situații în care trebuie cerut sfatul medicului sau mers de urgență la spital. Semnele care nu se ignoră după vaccin sunt:

  • Dificultăți de respirație sau senzație de constricție în piept
  • Umflarea bruscă a feței, buzelor sau limbii
  • Erupție întinsă pe piele, cu mâncărimi intense
  • Stare de leșin, confuzie sau palpitații puternice
  • Febră mare și stare generală foarte proastă, care nu se ameliorează

Aceste manifestări sunt rare, dar țin de reacții alergice sau de o altă problemă care are nevoie de evaluare imediată. De aceea, medicul te întreabă mereu înainte de vaccin despre alergii cunoscute la ou, la medicamente sau la vaccinurile făcute în trecut.

Vaccinul nu se administrează, de obicei, dacă ai o boală acută cu febră mare în ziua respectivă. În aceste cazuri, medicul recomandă amânarea până te recuperezi. O altă contraindicație este o reacție alergică severă la o doză anterioară de vaccin gripal sau la una dintre componente, situație în care medicul caută alte opțiuni de protecție.

La gravide, vaccinul antigripal cu virus inactivat este considerat o măsură de protecție importantă atât pentru mamă, cât și pentru copil. De regulă, decizia și momentul vaccinării se stabilesc împreună cu medicul ginecolog și medicul de familie. Pentru copii, vaccinarea se poate face după vârsta de 6 luni, cu scheme adaptate vârstei, stabilite de medicul pediatru.

Când să vorbești cu medicul înainte de vaccin

Nu orice situație specială înseamnă interdicție la vaccin, dar sunt contexte în care discuția cu medicul devine obligatorie. De exemplu, dacă ai trecut printr-un episod neurologic rar după un vaccin sau o infecție, ai o boală autoimună activă ori ești în tratament cu medicamente care scad imunitatea, planul de vaccinare se personalizează.

La fel, dacă iei tratament anticoagulant și știi că faci ușor hematoame, medicul va decide dacă e nevoie de anumite precauții. Persoanele cu alergii multiple, cu istoric de reacții severe la medicamente sau alimente, este bine să anunțe clar acest lucru la consultație, chiar dacă nu au avut niciodată probleme cu vaccinurile.

Mulți pacienți întreabă și de asocierea cu alte vaccinuri, cum ar fi cel împotriva COVID-19. În general, vaccinul gripal poate fi administrat în aceeași perioadă cu alte vaccinuri, uneori chiar în aceeași zi, în brațe diferite. Totuși, schema concretă se stabilește de medic, în funcție de vârstă, boli și istoricul tău de vaccinare.

Întrebări frecvente

Pot face vaccinul antigripal dacă sunt răcit?

Dacă ai simptome ușoare, fără febră sau cu febră mică, medicul poate decide uneori să meargă mai departe cu vaccinul. Dacă ai febră mare și stare generală foarte proastă, de regulă vaccinarea se amână până te recuperezi.

Dacă am făcut gripă anul acesta, mai are rost vaccinul?

Da, pentru că există mai multe tulpini de virus gripal, iar vaccinul acoperă de obicei mai multe dintre ele. Faptul că ai trecut printr-un episod nu te protejează neapărat față de celelalte, iar imunitatea scade în timp.

Se decontează vaccinul prin medicul de familie?

În fiecare sezon, Ministerul Sănătății stabilește categoriile la risc care primesc vaccin gratuit prin cabinetele de medicină de familie. Dacă nu te încadrezi, îl poți discuta ca opțiune contra cost, în funcție de recomandarea medicului tău.

De multe, decizia de a te vaccina se ia într-un moment de liniște, când ești bine. Ironia e că îți amintești cel mai tare de această decizie în nopțile cu febră, frisoane și cozi la Urgențe. Dacă ai întrebări sau nelămuriri, ia-le cu tine la următoarea vizită la medicul de familie și discută-le pe rând, fără grabă.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru recomandări legate de vaccinuri și de afecțiunile tale, discută cu medicul de familie sau cu un medic infecționist.